Dmitri Rogozin, vicepremierul care raspunde de domeniul apararii, a devenit recent si emisar special al presedintelui Rusiei pentru Transnistria. O numire care i-a surprins pe multi: anterior, Rogozin s-a pronuntat in favoarea integrarii nerecunoscutei republici in Rusia. Intr-un interviu acordat cotidianului Kommersant, Dmitri Rogozin avertizeaza ca Republica Moldova nu isi va putea pastra unitatea teritoriala in cazul in care opteaza pentru unirea cu Romania.
"Daca ei vor in Romania, cu toata dorinta de a-i ajuta sa pastreze un stat unitar, nu vom reusi. Nu numai Transnistria, dar, probabil, nici alte regiuni ale Moldovei nu vor dori sa intre in Romania", spune acesta, in interviul citat.
Fostul ambasador al Rusiei la NATO precizeaza ca "politicienii moldoveni trebuie sa se decida ce sunt ei - moldoveni sau romani".
"Daca sunt romani, granitele vor fi altele. Iar atunci, declaratia mea de acum sase ani isi va pastra actualitatea. Daca insa ei sunt si patrioti ai statului moldovean, ei vor reusi sa dea dovada de suficienta flexibilitate, intelepciune si viziune, pentru a construi cu Transnistria viitorul unui stat unitar".
Iata mai jos prima parte a interviului acordat cotidianului Kommersant:
"Daca sunt romani, granitele vor fi altele"
Kommersant: Se spune ca problema transnistreana v-a fost aruncata pentru ca e de nerezolvat. Pentru ca viata sa nu para numai lapte si miere.
Dmitri Rogozin: Depinde cum privesti lucrurile. Daca te agiti, incercand sa obtii o pseudovictorie rapida, asta s-ar putea dovedi o mare infrangere pentru tara. Mai intai trebuie analizata situatia, pentru a o privi din toate unghiurile posibile. Sa privesti la Transnistria si la Moldova in format, ca sa zic asa, 3D. Sa mirosi, sa simti. Sa intelegi cu cine ai de a face, cine sunt partenerii. Sa te dezbraci de o reputatie straina noua de contextul real. Prima mea misiune in calitate de emisar special a fost sa inteleg aceste probleme. Nu pentru un raport, ci pentru mine. Am reusit. In al doilea rand, pentru rezolvarea acestor probleme incalcite vitala este sustinerea societatii. Pe care am primit-o in Transnistria.
K.: Dar la Chisinau?
D.R.: La Chisinau i-am dezamagit pe sceptici. Pe cei care au considerat ca va veni un om care, inainte de toate, va scoate din buzunar nu un carnet de notite, ci un ciocan si va lovi in cap. Ceea ce nu s-a intamplat.
K.: Adica v-au numit pentru a asigura recunoasterea independentei Transnistriei? Au circulat astfel de zvonuri la Chisinau.
D.R.: Prostii. Am vrut sa inteleg cu cine se poate discuta la Chisinau. Am intalnit pragmatici, care inteleg avantajul si importanta unor relatii de lunga durata cu Rusia.
K.: Oamenii astia au nume...
D.R.: Guvernul Moldovei este condus de un om absolut pragmatic - Vlad Filat. Cu el se poate sta de vorba.
K.: Veti scrie un plan de reglementare dupa modelul memorandumului elaborat in 2003 de Dmitri Kozak?
D.R.: Nu. Rolul meu este acela de a asigura securitatea in regiune, sa inteleg cum stau lucrurile aici, sa stabilesc relatii normale, politice si de afaceri. Pentru ca transnistrenii sa nu se simta precum indienii in rezervatie. Si pentru ca moldovenii sa nu ajunga in situatia unuia caruia i s-a legat o piatra de picioare, care-l impiedica sa faca orice miscare. Toti sunt interesati de ameliorarea relatiilor dintre Chisinau si Tiraspol. Ceea ce insa nu inseamna ca ar exista vreun plan Rogozin. Cred ca statutul nerecunoscutei republici poate fi amanat pentru vremuri mai bune. Dar atata timp cat la Chisinau se aud declaratii legate de integrarea rapida in Romania si, in acelasi timp, dinspre partea romana are loc o noua serie de provocari impotriva statalitatii moldovene, nu se poate vorbi despre o rezolvare rapida.
Mi-as dori ca Transnistria sa se poata concentra pe construirea unei economii puternice cu ajutorul Rusiei si a celor care sunt gata sa o ajute. Sa inceapa sa castige bani, nu sa stea cu mana intinsa. Oamenii care au venit la putere in Transnistria au mandrie si afirma ca nu sunt de acord cu situatia cand Rusia trebuie sa plateasca pentru tot, fara sa stie unde se duc banii ei. Nu-mi este indiferent cum traiesc oamenii nostri in Rusia si cum traiesc transnistrenii, care sunt si ei cetateni ai Rusiei. Trebuie creata o economie si trebuie iesit din izolatia artificiala. Trebuie mers cu pasi marunti, intelegand, in acelasi timp, ca principala preocupare a Rusie este securitatea.
K.: In 2006 spuneati ca Transnistria trebuie sa intre in componenta Rusiei. Ce spuneti acum?
D.R.: Viitorul unui stat, perimetrul granitelor lui este o chestiune care tine de vointa oamenilor de stat si a poporului care vrea sau nu vrea sa-si apere statalitatea. A existat in Rusia o perioada cand si-a pierdut interesul pentru sine. Si numai armata a aparat integritatea statului in Caucazul de Nord, iar la Moscova totul era privit fie cu indiferenta, fie cu scepticism maxim. Exista principiul integritatii teritoriale a tarii, sunt si alte notiuni - vointa ca in fiecare zi, in fieare minut, in fiecare secunda sa demonstrezi ca poporul este gata sa apare aceasta integritate. In ultima instanta, apararea integritatii teritoriale a statului nu este o chestiune care tine de avocati si juristi, ci este problema societatii.
Daca politicienii moldoveni sunt patrioti ai Republicii Moldovei, are sens sa angajezi o discutie despre variantele de reglementare a crizei transnistrene. Daca ei vor in Romania, cu toata dorinta de a-i ajuta sa pastreze un stat unitar, nu vom reusi. Nu numai Transnistria, dar, probabil, nici alte regiuni ale Moldovei nu vor dori sa intre in Romania. Totul depinde de bunavointa a Tiraspolului, unde nu au fost uitate evenimentele tragice de acum 20 de ani. Pe de alta parte, politicienii moldoveni trebuie sa se decida ce sunt ei - moldoveni sau romani. Daca sunt romani, granitele vor fi altele. Iar atunci, declaratia mea de acum sase ani isi va pastra actualitatea. Daca insa ei sunt si patrioti ai statului moldovean, ei vor reusi sa dea dovada de suficienta flexibilitate, intelepciune si viziune, pentru a construi cu Transnistria viitorul unui stat unitar.
Presedintele Traian Basescu a declarat ca l-a informat pe presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, ca adoptarea Pactului Fiscal de catre Camera Deputatilor ar putea avea loc peste doua saptamani.
Au aparut deja primele estimari privind orele la care valurile produse de cutremurul de 8,7 grade ar urma sa ajunga pe tarmul tarilor aflate sub avertizare.